Despre Făgăraș

Pentru petrecerea timpului liber, în cazul în care nu dispuneti de un autoturism va propunem o plimbare prin orasul Fagaras.

Municipiul Făgăraş este situat în partea central-nordică a depresiunii delimitate natural de Munţii Făgăraşului şi ai Perşanilor şi de râul Olt care curge pe sub marginea sud-estică şi sudică a Podişului Târnavelor. Este aşezat pe terasa, relativ joasă, de pe malul stâng al Oltului, tăiat de vechea albie a râului Berivoi care curge acum pe la vestul localităţii.

Având o altitudine absolută cuprinsă între 424 şi 441 m, Făgăraşul este străbătut est-vest de drumul naţional 1 şi se află la o distanţă de 66 km. de Braşov şi 76 km. de Sibiu. Cele mai apropiate localităţi sunt : satul Mândra, la est, şi satul Beclean, la vest. La distanţe de 3-5 km. pe partea sudică sunt satele Râuşor, Ileni şi Hurez, iar pe partea nordică, la 4-10 km., satele Şona, Felmer, Şoarş şi Calbor.

Prima atestare documentară a Făgăraşului ca localitate datează din anul 1291. Urmele materiale de viaţă omenească descoperite pe aceste meleaguri sunt însă mult mai vechi. Documentul din 1291, prima atestare a Făgăraşului, consemna că magistrul Ugrinus a cerut regelui ca aceste moşii să-i revină, românii înşişi recunoscând faptul că fuseseră în stăpânirea marelui feudal. Atât din precizările documentului insuşi, cât şi de pe urma descoperirilor arheologice, se poate susţine cu siguranţă că existenţa aşezării feudale de la Făgăraş este anterioară datei de 1291.

Alături de cultivarea pământului, creşterea animalelor şi meşteşugurile casnice ţărăneşti predominante în întreaga zonă, în târgul Făgăraşului se dezvoltau continuu meşteşugurile specializate şi comerţul . Meşteşugarii ajung să se organizeze în bresle. Cea mai veche amintire documentară a unei bresle făgărăşene datează din anul 1590, când Maria Christierna dă un privilegiu pentru pantofari. Breasla tăbăcarilor a cunoscut cea mai mare dezvoltare, produsele ei ajungând la un renume şi o largă desfacere. Strada ”Tăbăcarilor” pastrează şi astăzi amintirea acestui meştesug.

Principalul monument istoric al orasului este cetatea, a carei constructie a inceput la sfrsitul secolului al XIV-lea, in locul unei fortificatii din lemn si pamant.Cea mai importanta modificare survenita de-a lungul secolelor consta in transformarea cetatii in castel fortificat in secolul al XVI-lea. In secolul XVII castelul devine resedinta princiara, fiind locuit intr-o vreme chiar de marele domnitor Mihai Viteazul.

In Fagaras exista o biserica romano-catolica datand din secolul al XV-lea, biserica in care se slujeste si azi. Alte atractii turistice sunt: biserica brancoveneasca, construita de domnitorul Constantin Brancoveanu in anul 1698, sau biserica ‘Sfanta Treime’ din secolul XVIII.

Imprejurimi

Cel mai important obiectiv turistic al regiunii este Mănăstirea Brâncoveanu din secolul al XVII-lea, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea este cel mai mare centru ecumenic din sud-estul Europei.

De asemnea vizitati bisericile săseşti fortificate de la Rodbav, Cincşor, Cincu, construite în secolele trecute de saşii care populau zona. Asezate la poalele muntilor Fagaras, lantul mănăstirilor de la Dejani, Bucium, Breaza şi Berivoi, amintesc de traditia religioasa a locuitorilor acestei zone. Piramidele de la Şona( morminte ale unor căpetenii dacice ),Templul Ursitelor sau Castrul Roman de la Feldioara sau încântătorul peisaj din zona Făgăraş cu Poiana Narciselor de la Vad sunt alte puncte de atracţie pentru turiştii ce vizitează regiunea.

 

Echitatia si drumetiile montane, sau relaxarea in mijlocul naturii pot constiui tot atatea motive pentru a vizita regiunea in orice anotimp.

HERGHELIA SAMBATA

Situata in Sambata de Jos la 12 km de Fagaras, este cea mai mare herghelie de cai lipitani din tara si una dintre cele mai importante din Europa. Tot aici puteti vedea si castelul construit de Samuel von Brukental în 1770.

 

LA VALTORI

La marginea satului Lisa puteti vedea cum ia nastere renumita cerga mitoasa printr-un procedeu care dateaza de peste 1000 de ani. Instalatia numita „La Valtori”, veche de mai bine de 100 de ani, este actionata de forta hidraulica a raului Lisa.